sâmbătă, 4 septembrie 2010

Suntem ceea ce facem

Vorbim intotdespre ce vrem,ce intentionam.acestea sunt visuri si dorinte si nu au mare valoare pentru schimbare dispozitiei.nu suntem ceea ce gandim,sau ceea ce zicem,sau felul in care ne simtim.suntem ceea ce facem.invers,cand judecam oamenii nu trebuie sa dam atentie lucrurilor pe care le promit,ci felului in care se poarta.aceasta regula simpla ar putea preveni o mare parte din durerea si neintelegerea care afecteaza relatiile umane.cand toate au fost spuse si facute,sunt mai mult spuse decat facute.ne inecam in cuvinte,dintre care multe se dovedesc a fi minciuni pe care ni le spunem noua sau le spunem celorlati.de cate ori trebuie sa ne simtim tradati si surprinsi de lipsa de legatura dintre cuvintele si faptele oamenilor pana sa invatam sa acordam mai multa atentie ultimelor decat primelor?cele mai multe dureri din viata sunt rezultatul ignorarii adevarului ca purtarea din trecut este cea mai de incredere a prezicerii a purtarii din viitor.
Dovedim curaj in nenumarate feluri marunte in care ne indeplinim obligatiile sau incercam lucruri noi care ne-ar putea imbunatati viata.multi dintre noi se tem de riscuri si prefera lucrurile terne,previzibile si care se repeta.aceasta explica senzatia coplesitoare de plictiseala care este o caracteristica definitorie a epocii noastre.incercarile frenetice de a depasi acest ennui iau forma setei de distractie si de stimulare care este,la urma urmei,lipsita de sens.

Un comentariu: